O N C O C A R D - Performanță pentru viață!

Program Clinică : Luni - Vineri | 08:00 - 20:00
  Contact : (+40) 268 994

Pneumopatiile interstițiale difuze, explicate de Dr. Mogoș Antonia, medic primar pneumolog în spitalul Onco Card

Sub marea „umbrelă” care cuprinde pneumopatiile interstițiale difuze, PID-uri cum le spun medicii, găsim aproximativ 200 de boli care afectează plămânii. Simptomele pot fi asemănătoare, modificările care apar pe radiografie la fel, și valorile spirometrice pot fi identice, dar fiecare dintre aceste 200 de afecțiuni are cauze diferite, se tratează și evoluează diferit. Așadar, nu sunt chiar ușor de identificat, iar până să ajungă la un diagnostic corect de PID, pacienții trec pragul multor cabinete, de diverse specialități, încercând să se simtă mai bine. Aflăm mai multe despre pneumopatiile interstițiale difuze de la Dr. Mogoș Antonia, medic primar pneumoftiziologie în cadrul spitalului Onco Card Brașov.

Doamna doctor, ce sunt PID-urile?

Pneumopatiile interstițiale difuze (PID) reprezintă un grup de afecțiuni care se aseamănă din punct de vedere al simptomatologiei sau al imaginii radiologice pulmonare, dar care au cauze diferite, se tratează diferit și au evoluții diferite. În categoria PID-uri putem găsi până la 200 de entități diferite, unele sunt extrem de rare. Din cauza faptului că sunt greu de diagnosticat, chiar și în cabinetele de pneumologie, și pentru că pacienții se pierd, în general, în alte servicii medicale (alte specialități), e dificil de cuantificat cam care este numărul real de PID-uri. De multe ori se diagnostichează întâmplător. Aceste boli sunt încă subiecte de cercetare în toată lumea.

Fibroza pulmonară face parte din această familie a pneumopatiilor interstițiale difuze?

În categoria PID-uri este descrisă o entitate de sine stătătoare, numită fibroză pulmonară idiopatică (FPI). Aceasta afectează ambii plămâni, mai frecvent vârstnicii, cu evoluție către fibroza invalidantă. Termenul “idiopatic” arată că nu se știe concret cauza acestei afecțiuni (se presupune că ar fi un defect genetic/ tutun/ reflux gastro-esofagian). Prin anumite mecanisme necunoscute se produce o îngroșare a pereților alveolelor pulmonare, alveolele devin rigide, aceasta contribuind la scăderea elasticității pulmonare și la modificarea volumelor plămânilor în sensul reducerii lor și, în consecință, se îngreunează transferul oxigenului din aerul din alveole în sânge.

Ce alte categorii de PID-uri există?

Există destul de multe forme de PID-uri.

  1. PID-uri în contextul bolilor de colagen (bolile de colagen sunt afecțiuni sistemice cu mecanisme autoimune). Cele mai frecvente boli de colagen asociate și cu afectare pulmonară sunt: Poliartrită Reumatoidă (PR), Lupus Eritematos Sistemic (LES), Sindrom Sjogren, Scleroza sistemică (Sclerodermie), Polimiozită/Dermatomiozită. În general pacienții cu afecțiunile descrise ajung în serviciul de pneumologie trimiși de colegii reumatologi sau imunologi pentru evaluare pulmonară. Destul de puțini pacienți intră în cabinetul de pneumologie fără cunoștință de existența unor boli de colagen.
  • Aș mentiona apoi pneumonitele de hipersensibilitate (Alveolite Alergice Extrinseci): apar din cauza expunerii constante și repetitive la o varietate de particule organice  (dimensiuni < 5 microni) în mediul în care stă sau muncește  pacientul.  Ele pătrund foarte ușor la nivelul alveolelor pulmonare, rămân acolo și determină un proces de inflamație. Boala poate afecta atât adulți, cât și copii. Există niște boli deja cunoscute produse de expunerea la bacterii, fungi, proteine animale sau ale insectelor sau compuși chimici cu molecula mică (cu care o persoană intră regulat în contact). Bacterii si fungi – plămânul fermierului, plămânul spălătorului de brânză, al prelucrătorului de metale, al manipulatorului de cartofi, plămânul viticultorului, plămânul lucrătorului cu ciuperci, boala perdelei de duș ( atentie! perdeaua de duș trebuie spălată și igienizată, deoarece din cauza umezelii se produce colonizare cu fungi). Mai sunt cele date de proteine animale – plămânul cojocarului (expunere la praful fin de la blana animalelor), plămânul crescătorilor de păsări (papagali/ porumbei /găini/ curcani) , plămânul veterinarului, boala crescătorului de pești. PID-uri date de insecte – plămânul morarului. Să nu uităm de lucrătorii din industria de plastic, industria electronică, pictori – ei pot fi expuși la izocianați.
  • PID-urile date de medicamente. Medicamentele pot induce afectare pulmonară de intensitate variabilă. Sunt peste 600 de medicamente care au fost incriminate în reacții adverse pulmonare. Se discută despre o toxicitate directă a medicamentului asupra gazdei, dar și o susceptibilitate a gazdei (a pacientului) în componenta lui genetică, care îl face să reacționeze agresiv la medicamentul respectiv. Printre medicamentele legate de aceste pneumopatii interstițiale difuze există anumite categorii de antibiotice, anumite antiaritmice, antihipertensive, citostatice. Atenție, nu toată lumea care folosește genul acesta de medicație dezvoltă această componentă de modificare fibrotică pulmonară, sunt persoane și persoane. 
  • PID-uri in boli rare: Sarcoidoza, Vasculite sistemice, Proteinoza alveolară, Histiocitoza, Limfangioleiomatoză (LAM).

Despre ce simptome putem vorbi în cazul acestor PID-uri, ce semne trebuie să ne îngrijoreze?

Ca un simptom prezent la toate aceste categorii de PID-uri avem dispneea la efort fizic, dispnee progresivă în timp. Practic, pacientul simte că oboseste și nu mai are aer suficient când face anumite activități. Pacientul vine și spune: “efortul pe care îl făceam anul trecut în grădină, în casă, la sport, nu îl mai pot face acum, treptat am început să obosesc și nu mai pot face ce făceam cândva”.  De obicei, din momentul în care apare această dispnee și momentul în care pacientul ajunge să fie consultat de un medic, trec între 2 și 6 luni. El poate fi trimis către pneumolog de medicul de familie sau de medicii din alte specialități, depinde unde ajunge pacientul prima dată.  Atenție însă, dispneea nu înseamnă numai fibroză pulmonară sau PID, dispneea se manifestă și în cazul altor boli pulmonare (astm bronșic, BPOC, TBC), boli cardiovasculare, boli neuromusculare, hematologice. De aceea pacientul odată ajuns în cabinetul de pneumologie trebuie investigat și atent evaluat.

Un alt simptom ar fi tusea seacă, în special tusea seacă accentuată de inspir. Pacientul în general încearcă să o trateze, empiric dar fără rezultate favorabile. Și astfel, în timp, asociind dispneea cu tusea, pacientul ajunge într-un cabinet medical. Simptome asociate pot fi – dureri la nivelul articulațiilor (poliatralgii), pusee febrile, dureri musculare (mialgii), erupții cutanate tranzitorii.

Ce ar fi important să știe pacienții bănuiți de o afecțiune din sfera PID?

Că toate aceste boli se tratează! Partea importantă este ca pacientul să se prezinte la medic când simte că are o problemă medicala, să nu aștepte prea mult ca simptomele să treacă de la sine.

Dintre toate PID-urile, fibroza pulmonară idiopatică are o o evoluție progresivă, cu agravare progresivă. Deteriorarea acestor pacienți depinde însă de la caz la caz. Unii prezintă deteriorare rapidă a funcției pulmonare, alții mai lentă. Noi, pneumologii, avem un ghid de diagnostic, evaluare, monitorizare a acestor PID-uri. Este un instrument de lucru extrem de important atât pentru noi, medicii, cât și pentru pacienți. Un pacient diagnosticat la timp are șanse bune de tratament.