Cancerul de piele reprezintă una dintre cele mai frecvente afecțiuni maligne: conform Organizației Mondiale a Sănătății, în fiecare an, între 2 și 3 milioane de persoane din întreaga lume suferă din cauza unui cancer cutanat care nu este de tip melanom. La acest număr, se adaugă și cele peste 130 de mii de cazuri de melanom. Depistat la timp, un cancer cutanat se poate trata cu succes. Condiția este ca orice nouă leziune de pe piele și orice leziune veche care își modifică forma, culoarea, marginile sau care sângerează să fie semnalate dermatologului. Ideal ar fi să mergem anual la un consult dermatologic pentru că astfel cresc șansele depistării unui cancer de piele în stadiu incipient. Explică, pe larg, avantajele vizitei la dermatolog, dar și soluțiile care se aplică la ora actuală în România pentru cancerele cutanate dr. Anca Jian, medic primar dermatolog în cadrul Spitalului Onco Card din Brașov.
Care sunt cele mai frecvente tipuri de cancer pe care le diagnosticați și la ce categorii de pacienți?
Dr. Anca Jian: Carcinoamele bazocelulare sunt cele mai frecvente. Vârsta apariției acestor cancere a scăzut în ultima vreme: dacă înainte le diagnosticam la persoane cu vârsta peste 60 de ani, acum apar și la persoane tinere. În cazul carcinomului spinocelular, menționăm leziuni actinice care pot fi precursoare sau forme incipiente pe care le putem trata local în unele cazuri. Melanoamele sunt mai rare, dar în ultima vreme, incidența lor a crescut față de acum 10 ani.
Care sunt primele semne ale un potențial cancer cutanat? Ce ar trebui să observe pacienții pe piele și când ar trebui să vină urgent la dermatolog?
Dr. Anca Jian: Există diferențe în funcție de tipul de cancer de piele. Cel mai frecvent tip de cancer de piele este carcinomul bazocelular. În această situație, putem vorbi de o leziune roșiatică, care de multe ori, e greu de observat și greu de diagnosticat, mai ales în stadiile incipiente. Dar pe măsură ce leziunea evoluează, marea majoritate a pacienților observă că apare o mică rană care nu se vindecă, de obicei, în zona capului, gâtului, dar poate fi în orice altă zonă a corpului, pe trunchi, pe membrele inferioare. De preferat, este să nu ajungem aici. De aceea, sfătuim pacienții să vină la dermatolog pentru a depista cât mai la debut leziunile maligne. În cazul carcinoamelor spinocelulare, există acele keratoze actinice, niște pete roșii, uscate. De multe ori, există mai multe leziuni care au tendința să progreseze în loc să se vindece. Cât privește melanomul, poate apărea ca urmare a modificării unei leziuni preexistente, a unei alunițe de exemplu, dar poate fi și o leziune nouă, fără să apară pe o leziune anterioară. În aceste condiții, sfatul nostru este ca, atunci când apare orice leziune care are un ritm de creștere mai rapid (se modifică într-o lună, două, crește sau sângerează, deși sângerarea apare mai târziu), pacienții care se confruntă cu astfel de fenomene să vină la medicul dermatolog. Pentru alunițe, există acea regulă ABCDE care este ușor de urmărit și aplicat și care se referă la câteva semne care ne interesează: asimetria, marginile, culoarea, dimensiunea și evoluția. Uneori, leziunile benigne seamănă mult cu o leziune care ne poate îngrijora, dar ne interesează evoluția. Dacă pacientul știe că leziunea e neschimbată de 10 ani, atunci sună mai liniștitor, dar putem face o mică excizie și o biopsie pe această leziune. Dar dacă pacientul ne spune că leziunea a crescut în ultimele două luni, s-a modificat, are mai multe culori decât înainte, acestea sunt semne care ar trebui investigate cu atenție. Pe lângă evaluarea clinică, avem dermatoscopia care este o modalitate non-invazivă de a urmări și diagnostica aceste leziuni. Astfel, obținem date în plus care ne ajută să putem decide dacă acea leziune trebuie excizată sau dacă trebuie urmărită evoluția.
Există și leziuni benigne care se pot transforma malign în timp?
Dr. Anca Jian: Nevii pigmentari sau alunițele pot să fie benigni, dar unii se pot modifica. În rest, semnele de îmbătrânire cutanată cum ar fi cheratozele seboreice (sau senile cum le zicem noi) sunt leziuni benigne. În unele situații, ne e greu să punem un diagnostic de certitudine și atunci recurgem la biopsie decât să așteptăm 3-6 luni până când se exprimă un diagnostic clinic.
Care este protocolul de diagnostic și tratament pe care îl aplicați în cazul unui cancer de piele?
Dr. Anca Jian: În principiu, tratamentul de elecție în cancerele de piele, indiferent de tipul de cancer, este chirurgical. Se practică o mică excizie a leziunii, pentru că este și curativă, poate să vindece în anumite situații (carcinomul bazocelular se vindecă printr-o excizie și atât, chiar și cel spinocelular se poate vindeca astfel). Pentru melanom, care este mai agresiv ca evoluție, ne interesează foarte mult examenul histopatologic pentru stadializarea bolii. Fără acest examen histopatologic, noi nu putem încadra leziunea în funcție de stadiu. Prima manevră este cea chirurgicală. Sunt anumite situații, anumite carcinoame, pe care le putem trata cu niște terapii locale. Nu toate răspund, dar putem încerca la anumite persoane, atent selecționate dintre pacienți, să mergem pe tratament local care poate fi curativ. Însă nu întotdeauna se poate aplica acest tratament.
Este vorba doar despre chirurgie clasică sau puteți aplica și terapii precum laserterapia sau crioterapia?
Dr. Anca Jian: Cea mai corectă este chirurgia clasică pentru că prin celelalte metode se distruge leziunea, nu știi ce ai ars, nu poți obține un diagnostic histopatologic și nu ai marginile de siguranță. Orice leziune suspectă se excizează chirurgical, cu o mică margine de siguranță și se trimite obligatoriu la histopatolog. Restul intervențiilor sunt pentru leziuni benigne: cheratoze, papiloame etc.
Cum procedați în cazul localizărilor mai delicate, precum zona nasului, a ochilor?
Dr. Anca Jian: Recomandăm ca aceste intervenții să se facă de către chirurgul plastician. Trebuie să punem totul în balanță: dacă este un melanom agresiv și pune viața în pericol, trebuie să ne gândim la ce e mai important pentru pacient. Unele dintre intervenții lasă semne și trebuie pus totul în balanță, dar în principiu, în astfel de cazuri, lucrăm împreună cu chirurgul plastician.
Care este riscul de recidivă în cazul cancerelor cutanate?
Dr. Anca Jian: Dacă un carcinom bazocelular este excizat corect, cu margine de siguranță, riscul lui de recidivă pe acea zonă nu există sau este foarte mic. Dar poate apărea același tip de leziune în altă zonă a corpului. Sunt pacienți care au câte 5, 6 leziuni, iar fiecare leziune se tratează corespunzător. Problema este la melanom, dar și la carcinomul spinocelular. Cea mai frecventă formă de carcinom spinocelular este cea localizată pe buză, la fumători, la cei care stau foarte mult la soare. În aceste situații, există un risc de recidivă pentru că este mai agresiv. În cazul melanomului, riscul de recidivă depinde foarte mult de stadiul în care a fost depistată boala. Dacă este într-un stadiu incipient, o terapie chirurgicală este suficientă. Dacă este depistat într-un stadiu mai avansat, ne punem probleme pentru viitor, iar acești pacienți rămân în programele de monitorizare. Deci există risc de recidivă, dar în formele avansate de boală.
Care este protocolul de follow-up pentru astfel de leziuni?
Dr. Anca Jian: Indiferent de forma de cancer cutanat, chemăm pacienți pentru evaluare: odată ce le apare un carcinom bazocelular sau spinocelular, există riscul să le apară și alte leziuni. În cazul melanomului, există riscul de recidivă, de metastaze la distanță sau riscul unui alt melanom după ani de zile. Noi avem niște protocoale, depinde de stadializarea bolii: chemăm pacienții la 6 luni în primii ani, apoi anual. Încercăm să-i monitorizăm mai frecvent măcar în primii 5 ani, apoi putem face evaluări anuale dacă totul este în regulă. Pentru melanom, lucrăm în echipă cu oncologii. Și aceștia fac evaluările la 3-6 luni pentru stadiile avansate de boală și la 6-12 luni pentru stadiile incipiente. De obicei, facem aceste evaluări împreună.