O N C O C A R D - Performanță pentru viață!

Program Clinică : Luni - Vineri | 08:00 - 20:00
  Contact : (+40) 268 994

Despre cancerul de colon, cel mai diagnosticat tip de cancer în România în 2020

În anul în care am fost cu toții ocupați cu izbucnirea și, mai apoi, gestionarea pandemiei de coronavirus, un lucru interesant s-a petrecut în stasticile medicale citate de raportul anual Globocan, raport făcut de agenţia specializată în domeniul cancerului a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Potrivit cifrelor furnizate, în România, în 2020, cel mai frecvent tip de cancer diagnosticat a fost cancerul de colon, detronând astfel cancerul pulmonar. Am vorbit despre acest tip de cancer cu Dr. Andreea Pătrulescu, șef secție oncologie medicală în cadrul Spitalului Onco Card Brașov. Am vrut să știm cum se explică această creștere de cazuri, ce simptome îl trădează, dar și cum poate fi tratat.

Cancerul de colon – un cancer diagnosticat tot mai des la persoane tinere, a doua cauză de mortalitate prin cancer după cel de plămâni la nivel mondial, și – surpriză – cancerul numărul 1 in România în 2020, cel mai frecvent tip de cancer diagnosticat potrivit raportului Globocan. De ce credeți că a ajuns primul în clasamentul țării noastre?

Întotdeauna în apariția unui cancer pe lângă factorii endogeni, care țin de organismul nostru, sunt și cei de mediu care acționează. În cancerul de colon cei de mediu sunt importanți în dezvoltarea unei tumori maligne. În ultimii ani, în România s-a schimbat stilul de viață și a dobândit influențe vestice. Am îmbrățișat și noi sedentarismul, obezitatea și alimentația necorespunzătoare cu exces de carne roșie – unde, atenție, ne referim doar la consumul în exces! Acest stil de viață poate duce la tulburări de tranzit și modifică, astfel, microbiomul, flora intestinală, care, arată dovezile medicale, prin tulburările ei crește riscul de dezvoltare a cancerului de colon.

Se pastrează și în România evoluția mondială cu mai mulți tineri diagnosticați? 

Se consideră că riscul de cancer de colon crește după 70 de ani. Dar este adevărat că numărul de cazuri înregistrate în categoria 40-50 de ani, uneori chiar sub 40, a crescut foarte mult inclusiv în România. Vedem pacienți tineri și nu sunt puțini, cu evoluții nefavorabile și tumori agresive. Este adevărat că majoritatea au și o încărcătură familială tumorală mare, deci au avut cancere în familie.

Ne-ați vorbit despre comportamente greșite ce ne cresc riscul de a dezvolta cancerul de colon, dar ce ați putea recomanda pacienților să facă mai bine?

E bine să consumăm fibre, fructe și legume, și pe lângă alimentație, foarte importantă este activitatea fizică, iar în România aceasta a scăzut drastic. În ultima perioadă sunt destul de multe studii care au arătat că sportul modifică foarte mult evoluția bolii pentru pacienții oncologici. Sunt deja date solide care arată că pacienții cu cancer care fac sport prezintă recidive mai rar decât cei care nu fac, iar pacienții cu metastaze au o rată de supraviețuire mai bună. Dacă dăm exemplul cancerului de sân, care este un cancer mult mai studiat și mediatizat, legătura este clară. Sportul, până în momentul de față, este singura metodă despre care știm, dovedit, că poate crește imunitatea. Despre restul, cum este echinacea, de pildă, doar sperăm.

Care sunt simptomele care pot trăda un cancer colorectal?

În stadii incipiente simptomele nu sunt deloc alarmante și foarte rar aduc pacientul în cabinetul medicului. Ne referim la meteorism, adică balonări, modificări ale tranzitului intestinal cu alternarea diaree/constipație, anemie. Pacienții de obicei se obișnuiesc cu aceste simptome pentru că ele apar încet și nu ridică semne de alarmă. Iar în momentul în care apare, de exemplu, o scădere în greutate semnificativă sau o constipație care chiar afectează calitatea vieții, constatăm că tumorile au crescut destul de mult.

Care sunt investigațiile care pot pune în evidență un cancer colorectal?

Pacienții care sunt cunoscuți cu risc – sindrom Lynch, boli inflamatorii intestinale sau mutații genetice care pot crește riscul de cancer de colon – sunt urmăriți de gastroenterologi, iar în cazul lor colonoscopia se face în mod obligatoriu cu o altă regularitate.

În populația generală este recomandat ca după 50 de ani să se efectueze o colonoscopie. Frecvența depinde foarte mult de fiecare persoană în parte, se poate repeta la 5 ani, la 10 ani. Dar mai ales atunci când există tulburări de tranzit, dacă persoana respectivă este obeză, dacă știe că a avut un stil de viață care nu a fost foarte echilibrat ar fi de recomandat să se facă o colonoscopie după 50 de ani.

Altfel, în momentul în care apar semne de alarmă, chiar dacă nu sunt de intensitate mare ar trebui recomandată o colonoscopie de medicul de familie. Iar colonoscopia trebuie să examineze întreg colonul. Și examenul de scaun este important, este o analiză care ne arată sângerarile oculte. Acestea apar de obicei în cancerul de colon ascendent pentru că acolo intestinul are o dimensiune mai mare, tumora are timp să crească și, de obicei, sângerează. În cancerul de colon drept primul simptom este oboseala determinată de anemie, așa că se fac analizele de sânge, examen de scaun și atunci se recomandă colonoscopia. Dacă la colonoscopie se găsește o formațiune tumorală, se biopsiază și se stabilește diagnosticul de malignitate, trebuie continuat bilanțul cu o investigație CT torace/abdomen/pelvis care aduce foarte multe informații, poate un RMN de abdomen/ pelvis și un PET/CT care este important pentru pacienții în stadiu metastatic.

Există terapii moderne folosite în acest diagnostic, cu rezultate bune? Terapii țintite, imunoterapie.

Da, în stadiul metastatic. În stadiile 1, 2, 3 când intervenția se face cu scopul de a vindeca pacientul, după interventia chirurgicală – care este cel mai important act medical în abordarea unui cancer de colon – este nevoie de un tratament adjuvant sau radioterapie care să consolideze beneficiul obținut prin intervenția chirurgicală.

Cât de importantă este diagnosticarea precoce – din datele pe care le cunoașteți, despre ce șanse de vindecare vorbim în primele stadii și cum se schimbă ele în stadii târzii ale bolii?

Majoritatea pacienților cu cancer de colon sunt diagnosticați în stadiile 2, 3 – stadiul 1 mai rar, incidental. În stadiul 2 supraviețuirea este undeva la 70%. Nu toți pacienții cu stadiul 2 trebuie să facă tratament adjuvant, dar se fac anumite teste de imunohistochimie sau PCR care aduc niște informații foarte importante în prognostic – știm practic probabilitatea de a recidiva și atunci tratamentul adjuvant nu se mai indică. În stadiul 3, supraviețuirea scade la 50-60%. Toți pacienții în stadiul 3 primesc tratament adjuvant.

Diagnosticul precoce este important pentru că prognosticul e mult mai bun în cazul unui stadiu incipient – poate reușim să diagnosticăm leziuni precanceroase sau polipi care au modificări minime și atunci în majoritatea cazurilor intervenția chirurgicală e suficientă și salvează pacientul fără tratamente complicate. Tratamentul oncologic, pe lângă reacțiile adverse acute, are și reacții de lungă durată care scad calitatea vieții. O tumoră mică are și un risc mic de a recidiva și atunci nu are nevoie de tratament adjuvant care înseamnă toxicitate ridicată pentru organism.