Dr. Bogdan Cârlan, oncolog în echipa spitalului Onco Card, consultă zi de zi bolnavi de diferite tipuri de cancer, tratează toate categoriile de tumori solide. Dar 40% dintre bolnavii care ajung la consultațiile cu el au cancer de plămâni. 4 din 10 pacienți care îi intră în cabinet se luptă cu cancerul pulmonar, un tip de cancer depistat adesea în stadii avansate. „Cel puțin în ultima perioadă, am avut multe cazuri de stadiul 4 la diagnostic”, explică Dr. Cârlan, care ne vorbește în materialul următor despre rolul fumatului în această teribilă maladie, despre depistarea tardivă și despre diagnosticul corect.
Domnule doctor, cât de vinovat este fumatul pentru apariția cancerului pulmonar?
Fumatul este pe locul 1 ca și cauza a cancerului bronhopulmonar. Cel puțin 80-85% dintre cazurile de cancer bronhopulmonar sunt provocate de fumat. Se spune că o țigară scurtează viața unui om cu 11 minute. Înainte știam că este vorba despre 7 minute, recent cercetătorii au actualizat la 11, în urma studiilor, chiar și așa foarte mult timp.
Dar există și 15-20% de cazuri apărute la nefumători.
Pentru nefumătorii care dezvoltă cancere de plămâni există multiplii factori de risc. Printre ei se numără și istoricul familial (încărcarea genetică a fiecărui individ). Eu le vorbesc în cabinet pacienților despre această loterie genetică și le este greu de acceptat de regulă. Am avut și pacienti care au dus un stil de viață sănătos, au fost nefumători, au trăit responsabil, au făcut foarte multă mișcare, unii chiar erau sportivi, și totuși au dezvoltat cancer de plămâni, în special adenocarcinom și nu carcinom scuamos.
Multe dintre cazuri sunt depistate în stadii avansate. De ce credeți că se întâmplă asta cu precădere la cancerul pulmonar?
70% din cazuri sunt stadiul 3 și 4, cel puțin în ultima perioadă am avut multe stadii 4 diagnosticate. Cazurile vin de cele mai multe ori în stadii avansate sau metastatice, în care nu mai putem face mare lucru, deși progresele în oncologie au fost revoluționare cel puțin în ultimii 10-15 ani. Din păcate, raportul de mortalitatea clasează această boală pe locul 1 în continuare. Locul 1 la bărbați, și procentul este în creștere la femei. În România, în anul 2018, din 12 mii de cazuri noi de cancer bronhopulmonar au existat 10 mii de decese. Acestea sunt cifrele oficiale, neoficial situația este mult mai gravă. Explicația stă în faptul că pacienții nu ajung să fie diagnosticați la timp. Nu avem – de cele mai multe ori – uneltele necesare pentru diagnostic peste tot în țară. Totul pleacă de la medicul de familie care atunci când apar primele simptome – tuse, tuse cu expectorație sangvinolentă, lipsa de aer, scăderea în greutate, oboseala cronică – ar trebui să direcționeze pacientul către un serviciu de pneumologie pentru confirmarea unei suspiciuni de cancer.
Cum se pune un diagnostic corect?
Diagnosticul se confirmă în urma unei bronhoscopii cu biopsie, bineînțeles după ce pacientul a efectuat o investigație imagistică în prealabil – cea mai importantă este computerul tomograf (CT) de torace. Acum 20-30 de ani sau chiar mai mult se folosea în diagnostic radiografia pulmonară, dar acum putem depista tumorile de dimensiuni mult mai mici folosind computerul tomograf. Radiografia pulmonară nu mai este metoda de elecție în cancerul pulmonar, pentru a evidența o tumoră.
Simptomele despre care spuneați că ar trebui să ne trimita la medicul de familie apar în timp sau se instalează brusc?
Simptomele, de obicei, apar în timp. Uneori apare brusc hemoptizia (expectorația cu sânge) și pacientul se sperie și ajunge repede la medicul de familie și asa se depistează cazul mai repede. Dar asta nu se întâmplă întotdeauna, 10% dintre cazurile de cancer pulmonar fiind asimptomatice. Chiar și în cazuri metastatice, am avut pacienți cu cancer bronhopulmonar stadiul 4, asimptomatici. Au făcut un CT din alte motive și au depistat o formațiune tumorală. Cel puțin o dată la 2 luni văd un astfel de caz.
Pentru cancerul de sân avem mamografia, pentru cel de col testul Babeș Papanicolau – pentru cancerul de plămâni avem vreo metodă de screening care să ne ajute să îl depistăm în cadrul unei investigații regulate?
În SUA s-a introdus în perioada 2011-2013 tomografia computerizată low-dose (iradiere scăzută) în scop de screening și studiile au arătat că scade mortalitatea prin cancerul bronhopulmonar cu 20-30%. Probabil mai sunt studii în derulare. Dar nu există o metodă de screening concretizată cum e la cancerul de sân sau cel de col uterin. Din păcate, nu putem vorbi încă despre o metodă cost-eficientă sensibilă și specifica de screening în cancerul bronhopulmonar, dar în timp sperăm să apară.