O N C O C A R D - Performanță pentru viață!

Orar : Luni - Vineri | 08:00 - 20:00
  Contact : (+40) 268 994

Tipurile de reconstrucție mamară după un cancer de sân

Cancerul de sân este cel mai frecvent tip de afecțiune malignă diagnosticată în rândul femeilor, cu peste două milioane de cazuri înregistrate anual la nivel global. La ora actuală, cancerul de sân se tratează în cadrul echipelor multidisciplinare din care fac parte medicul oncolog, chirurgul, radioterapeutul, specialiștii în imagistică, anatomopatologie și, nu în ultimul rând, medicul specialist în chirurgie reconstructivă. Astăzi, și centrele din România specializate în tratamentul cancerului, cum este Spitalul Onco Card din Brașov, oferă pacientelor din țara noastră acces la toate specialitățile medicale implicate în tratarea cancerului de sân. Medicul Alexandru-Daniel Hernic, specialist Chirurgie Plastică, Estetică şi Microchirurgie Reconstructivă, descrie în articolul următor posibilitățile de reconstrucție pe care le pot accesa pacientele Centrului Onco Card.

Care sunt tipurile de reconstrucție mamară care se pot face după extirparea tumorilor mamare?

Dr. Daniel Hernic: În principiu, există două tipuri de bază de reconstrucție mamară: discutăm așadar despre reconstrucția mamară în care utilizăm țesuturi proprii și despre reconstrucția mamară ce utilizează implanturi mamare, împreună cu sau fără materiale aloplastice. Acestea fac referire în mod particular la diferite plase sintetice și la biomateriale de tipul matricilor dermice acelulare ce acompaniază implanturile mamare, conferind un profil de siguranță și un aspect estetic superior. De asemenea, există și posibilitatea combinării acestor două metode pentru atingerea obiectivului propus. În principiu, reconstrucția mamară presupune crearea unui volum care să fie cât mai aproape de volumul sânului sănătos. Apoi, într-o etapă secundară, se tentează simetrizarea sânului reconstruit cu cel sănătos, situat pe partea opusă. În același timp operator cu intervenția de simetrizare, sau într-un timp ulterior, poate fi recreat complexul areolă-mamelon, definitivând astfel procesul reconstructiv. Practic, în prima etapă discutăm despre crearea volumului ce poate fi obținut fie prin introducerea unei proteze, fie prin aducerea la nivelul sânului înlăturat a unui țesut sănătos, recoltat dintr-o altă parte a corpului. În general, procedurile reconstructive mamare ce utilizează implanturi mamare, fie că discutăm despre proteze definitive sau despre proteze de tip expander, sunt intervenții cu un nivel de complexitate redus, ce durează mai puțin și care, în ciuda costurilor mai mici, permit de cele mai multe ori obținerea unor rezultate foarte bune. Celălalt tip de intervenție presupune aducerea de țesut grăsos sau musculo-grăsos dintr-o altă parte a corpului, prin care se reconstituie sânul amputat. Avantajul este că țesutul e natural, iar la palpare, este de consistență similară cu cea a sânului sănătos. Dezavantajul este că intervenția chirurgicală este mai laborioasă, mai de lungă durată, iar traumatismul chirurgical indus de către chirurg asupra pacientei este mai mare comparativ cu procedurile ce utilizează exclusiv implanturi. Există, de asemenea, un alt procedeu reconstructiv, aplicabil unui număr limitat de paciente, ce presupune prelevarea de țesut adipos, prelucrarea acestuia și injectarea sa la nivelul sânului care a fost amputat. În ceea ce privește traumatismul chirurgical aferent, intervenția este de mai mică anvergură, însă dezavantajul este dat de faptul că prin această procedură nu pot fi reconstruiți decât sâni de volum mic sau mediu. În plus, de cele mai multe ori, e nevoie de multiple intervenții de injectare de grăsime pentru obținerea rezultatului dorit.

Care este momentul în care intervine reconstrucția?

Dr. Daniel Hernic: Există nenumărate prezentări clinice. În principiu, în momentul în care a fost emis diagnosticul de cancer mamar, în urma stadializării tipului de cancer, tratamentul poate implica fie înlăturarea definitivă a sânului, adică mastectomia, fie scoaterea tumorii, cu o mică porțiune de țesut sănătos din jurul ei, și radioterapie. În prezent, există mai multe posibilități: în momentul când se pune diagnosticul de cancer mamar și când se ia în considerare un gest chirurgical la nivelul sânului, chirurgul și medicul oncolog trebuie să-i comunice pacientei și posibilitatea acesteia de a beneficia și de un gest reconstructiv mamar. Există situații când înlăturarea tumorii și a țesutului sănătos din jurul acesteia poate modifica semnificativ arhitectura unui sân mic, creând o asimetrie evidentă între cei doi sâni. În acest scenariu, pacienta trebuie să fie informată de posibilitatea realizării unei corecții chirurgicale sau a unei eventuale reconstrucții. În ceea ce privește mastectomia, aproape orice sân poate fi reconstruit fie în același moment operator cu intervenția de extirpare a acestuia, fie la distanță, iar acest lucru este condiționat de tipul de cancer, de protocolul terapeutic de după intervenția de mastectomie, de dorințele pacientei și de posibilitățile centrului în care pacienta este îngrijită.

La ce perioadă după încheierea tratamentului se poate face reconstrucția?

Dr. Daniel Hernic: O pacientă cu mastectomie, care nu a beneficiat în postoperator de radioterapie sau de chimioterapie, poate recurge la reconstrucție după aproximativ 6 luni. În această perioadă, procesul inflamator se va diminua semnificativ, cicatricea se așază și, în principiu, la momentul intervenției, țesuturile sunt deja suple. În situația în care pacienta a beneficiat de chimioterapie, intervenția se poate realiza tot după aproximativ 6 luni. Dacă a beneficiat și de chimioterapie, și de radioterapie, sau doar de radioterapie, se preferă așteptarea unei perioade de 9-12 luni.

Ce impact are radioterapia asupra țesuturilor din perspectiva intervențiilor de reconstrucție mamară?

Dr. Daniel Hernic: Trendul reconstructiv actual tinde să ghideze pacientele care au beneficiat de radioterapie în contextul tratamentului cancerului mamar către proceduri reconstructive ce utilizează țesuturi proprii. Punerea unui implant de tip expander sau a unui implant definitiv sub un țesut iradiat predispune pacienta la un grad mai mare de complicații. Însă pe măsură ce evoluează și protocoalele de radioterapie, inclusiv reconstrucția pe baza implanturilor mamare devine posibilă, chiar dacă pacienta urmează sau a urmat un protocol de radioterapie.

Ce ar trebui să știe pacientele care au fost operate de cancer mamar cu mulți ani în urmă? Pot beneficia de reconstrucție?

Dr. Daniel Hernic: În principiu, aceste paciente au aceleași posibilități de reconstrucție. Trebuie doar să vină pentru a fi evaluate de un chirurg plastician cu care vor discuta soluțiile posibile și vor lua o decizie pe care o vor pune în practică. Aproape orice sân poate fi reconstruit și există o soluție pentru fiecare.

Operațiile de reconstrucție au de suferit dacă pacientele fac recidive în timp?

Dr. Daniel Hernic: Radioterapia are un impact foarte puternic atât asupra țesutului neoplazic, asupra cancerului, cât și asupra țesutului sănătos. Automat, orice țesut iradiat își modifică textura, volumul, iar aceste lucruri au un impact semnificativ asupra aspectului estetic final.

Dar se poate reinterveni pentru a face anumite corecții în astfel de situații?

Dr. Daniel Hernic: Dacă sânul a fost reconstruit, iar ulterior pacienta a beneficiat de radioterapie, forma sânului se va modifica, textura va fi modificată și da, există posibilitatea de a încerca să redăm suplețea și culoarea tegumentului iradiat prin transferul de grăsime proprie. Rezultatele sunt vizibile, dar nu vorbim despre atingerea perfecțiunii, ci mai degrabă despre obținerea unei ameliorări semnificative.