O N C O C A R D - Performanță pentru viață!

Opening Hours : Luni - Vineri | 08:00 - 20:00
  Contact : (+40) 268 994

Dr. Eugeniu Darii: ”Văd foarte multe românce cu cancer de sân în stadii foarte avansate, educația medicală este o problemă”

În România, există încă multe femei care amână evaluarea mamară periodică (autopalpare, consult, ecografie, mamografie) și ajung târziu la un specialist, cu cancere de sân în stadii avansate. Cancerul de sân se poate trata cu succes dacă este depistat la timp și dacă pacientele ajung la medici specializați în chirurgia mamară oncologică. Un astfel de specialist este și medicul Eugeniu Darii, din cadrul Spitalului Onco Card din Brașov. Chirurgul expune în continuare tabloul comportamentului pe care ar trebui să-l adopte orice femeie care dorește să prevină îmbolnăvirile mamare grave și să-și mențină sănătatea pe termen lung.

Să vorbim puțin despre pacientele cu cancer mamar din România, să le facem un profil și să punctăm principalele probleme, în opinia dumneavoastră.

Dr. Eugeniu Darii: Problema în România este că un număr foarte mare –  mult mai mare decât în alte țări vestice  – de femei cu cancer mamar sunt depistate în stadiu avansat și foarte avansat. Cred că este o problemă de educație medicală pe care o are populația. Chiar astăzi am văzut o pacientă de 49 de ani – foarte tânără – care a venit cu un stadiu avansat de tumoră, cuprindea tot sânul, cu necroză, cu distrucție, deja cu descompunere. Și nu e prima pe care o văd în stadiul ăsta. Am întrebat-o de ce a așteptat atât până să vină la medic și nu a știut, nu a putut să îmi dea un răspuns clar. În ziua de azi în stadiul 1 șansele de supraviețuire sunt chiar de 95-98%. Am văzut multe paciente aici la Onco Card în lunile de când am venit în stadiile 3-4. Aici vorbim de 20-56% șanse de supraviețuire.

O altă problemă: nu avem protocoale bine stabilite în România. Noi, chirurgii patologiei mamare suntem niște pionieri în acest domeniu, mergem la congrese în afară și aducem de acolo consensusuri pe care le aplicăm apoi și aici, fiind o țară europeană, de exemplu ultimul consensus pe cancer mamar a fost cel de la St. Gallen din 2017 pe care începem să îl implementăm aici în Onco Card. Apoi, am observat – atât în Europa, cât și în America – această supraspecializare a chirurgilor generaliști, din chirurgia generală sunt vreo 7 subdiviziuni (de exemplu: chirurgie colorectală, hepatobiliopancreatică, endocrină, mamară oncologică, chirurgia transplantului, chirurgia tractului digestiv superior (stomac și esofag), chirugia de urgență) din care poți alege ca să faci un fellowship și să dai un examen european, ceea ce intenționez să fac și eu pe cancerul mamar. Părerea mea este că și în România, în viitor, dacă vrei să faci o chirurgie bună trebuie să te supraspecializezi. Nu poți spune că ești un chirurg bun dacă operezi de la barbă până la degetul mare de la picior, nu suntem computere, nu avem cipuri și procesoare ca să putem stoca toate consensusurile, să avem substratul teoretic, să știm toate protocoalele și ghidurile puse la punct pentru toate aceste 7 subspecialități.

Noi depistăm probleme la cazurile de cancer mamar pe care le dezbatem săptămânal în Comisia Oncologică la Onco Card – de pildă, li s-a făcut limfadenectomie axilară (li s-au scos toți ganglionii) când nu era cazul, puteau scăpa cu biopsia de ganglion santinelă, o procedură minim invazivă în chirurgia oncologică mamară prin care multe dintre femei pot evita extirparea completă a ganglionilor axilari. Riscul de a face limfedem (adică braț gros) după biopsia de ganglion santinelă este 1 din 20, iar la limfadenectomie axilară este de 1 din 3 femei. În caz de limfedem pacienta are tot brațul umflat, îi este afectată sever calitatea vieții, nu mai poate lucra, se pensionează pe boală, pierdem forță de muncă, noi plătim asigurările medicale ca angajați, producem oameni cu dizabilități pe bandă rulantă. Sunt foarte multe tipuri de cancer și fiecare este diferit, se tratează diferit – avem cancer de tip ductal, tip lobular acestea sunt specifice, mai există mucinos, medular etc. – acestea sunt nespecifice, trebuie să cunoști specificul și să abordezi problema în consecință. Cancerul mucinos are, de pildă, o evoluție foarte bună, iar tratamentul poate fi mult mai puțin agresiv. Cancerul lobular, de obicei, este multifocal, multicentric și bilateral – apare în același sân în mai multe locuri și chiar bilateral și atunci când planifici tratamentul și operația trebuie să pregătești pacienta, să îi spui ce tip de cancer are și la ce să se aștepte. La cel lobular este indicat și un RMN înainte de operație ca să vezi dacă nu cumva se ascund alte focare mici care nu se văd ecografic și mamografic. Din toate aceste motive cred că supraspecializarea chirurgilor poate schimba lucrurile.

Au crescut cazurile de cancer diagnosticate la femeile foarte tinere?

Dr. Eugeniu Darii: Da, și vă spun și de ce. Vorbeam de mutații genetice, vorbeam despre factori de risc. Acum, în ultimii 10 ani de când avem telefoane mobile, unde wireless, încă nu știm ce efecte au asupra organismului, le vom vedea în 10-20 de ani asupra noastră și asupra copiilor noștri. Același lucru este și cu ceea ce mâncăm pentru că în ziua de astăzi nu mai putem zice că știm ce mâncăm. Toate se resfrâng asupra organismului nostru și, odată cu creșterea duratei de viață, apar mutații în codul nostru genetic. Moda de a face copii la vârste înaintate crește riscul de a transmite mutații copiilor – mutațiile apar odată cu vârsta și le dăm urmașilor, și odată cu ele le dăm și același cancer, aceleași boli sistemice, malformații congenitale. Totul se leagă și totul are o cauză și un efect după părerea mea. Deci, pe de-o parte este adevărat că a scăzut vârsta pacientelor diagnosticate, cancerul întinerește, pe de altă parte părerea mea este că a crescut și numărul metodelor de investigație, am avansat pe partea de diagnostic și poate fi și asta o explicație pentru creșterea numărului de cancere în general, nu doar la tineri.

Care ar fi factorii de risc pentru cancerul de sân?

Dr. Eugeniu Darii: Să fii femeie și să îmbătrânești – acest fapt în sine crește riscul de cancer mamar. Apoi, studiile menționează pe lista factorilor de risc fumatul, lipsa alăptării, prima sarcină după 30 ani, obezitatea, utilizarea contracepției hormonale pe o perioadă lungă, tratamentul hormonal de substituție după menopauză, prima menstruație înainte de 12 ani. 

Loviturile la sân duc la cancer? Este un mit atât de des întâlnit.

Dr. Eugeniu Darii: Nu există o legătură directă între o lovitură la sân și a face cancer. Pur și simplu, atunci când o femeie se lovește la sân începe să meargă la controale și să se examineze mai minuțios și exact atunci se depistează cancerul. Această atenție pentru examinarea sânilor, atenție declanșată de incidentul lovirii duce la descoperirea unor probleme care existau deja. Am avut multe paciente care mi-au spus de când m-am lovit simt la palpare ceva, dar nu traumatismul duce la cancer, ci grija mai mare și palparea minuțioasă după o lovitură pot fi salvatoare de vieți – lovindu-se, depistează cancerul.

Un subiect des legat de cancer de sân este cel al mastectomiilor profilactice, adică înlăturarea chirurgicală a ambilor sâni sănătoși la momentul intervenției, după ce o testare genetică arată prezența unor mutații moștenite care cresc riscul de cancer mamar, cazul Angelinei Jolie a fost de notorietate. Ce părere aveți despre aceste mastectomii preventive?

Dr. Eugeniu Darii: Părerile sunt foarte împărțite. Tendința este apreciată în special în SUA unde procentajul de mastectomii profilactice cu reconstrucție este foarte mare. În Europa, medicii sunt un pic sceptici. Mutațiile BRCA cresc de două riscul de cancer de sân și ovar. Cancerul de sân se poate depista în faze inițiale prin screening – mamografie, ecografie, RMN – pe când cel de ovar e mai greu de depistat și se descoperă în stadii mult mai avansate. Aceste mutații sunt mult mai importante pentru cancerul de ovar decât pentru cel de sân. Oricum, nu există în Europa un protocol bine stabilit referitor la pacientele cu BRCA 1 și 2, practic este o decizie pe care o ia pacienta, iar tu ca chirurg trebuie să i-o accepți. Am cunoscut paciente care după ce au făcut un copil, doi, trei, au cerut ovarectomie bilaterală și mastectomie bilaterală cu reconstrucție. A fost o planificare, așa cum îți planifici să iei un apartament, o mașină, așa și-au planificat și partea biologică, a organismului și a vieții.

Cine ar trebui să facă această testare BRCA?

Dr. Eugeniu Darii: Pacientele cu rude de grad 1 cu cancer de sân sau ovar la o vârstă până la 50 ani, pacientele care primesc un diagnostic de cancer mamar la vârste foarte tinere, pacientele cu diagnostic de cancer subtipul triplu negativ sau cancer de sân și ovar diagnosticat la aceeași pacientă pe parcursul vieții. În toate cazurile enumerate mai sus eu le recomand să își facă testarea pentru mutația de BRCA, fiindcă cel mai des aceastea sunt asocierile și este foarte important să ia în calcul ovarectomia bilaterală și, dacă au fete, să le testeze și pe ele. La fel un cancer mamar la bărbați (se întâlnește mult mai rar) ridică suspiciunea unei mutații BRCA și fiicele acestora la fel poarta riscul moștenirii unei mutații. Când te știi purtătoare de BRCA1 și BRCA 2 se recomandă, începând de la 25-30 ani din 6 în 6 luni, să se facă screeningul alternativ cu ecografie mamara și RMN, iar după 40 de ani ecografia este înlocuită de mamografie.